Aceasta este lumea mea și-mi place să trăiesc în ea!
Puterea obișnuinței

Alandala

Românii își trăiesc viața după două criterii bine stabilite: obișnuința și lenea. Astăzi vreau să vorbesc despre obișnuință! Acest obicei transmis din generație în generație, care a atins apogeul în epoca de aur, de eternă și neîntinată amintire. Obiceiul este a doua natură a românului. E bine că trăiește din obișnuință, nu mă înțelegeți greșit, că în urma acestui obicei se imbogățesc unii și alții.  Anii comunismului, i-au fixat bine în memorie și în caracter obișnuința, pentru că altfel nu înțeleg rezultatul alegerilor din toate zonele țării. De exemplu, duminică  dimineața, în drumul meu spre secția de votare, vântul ( că bătea,cam tare) îmi aduce în urechi, următoarea conversație: ” – Ai votat? -Da. – Cu cine? – Cu ai noștri! Am votat cu ai noștri. ” Când mi-am întors capul în direcția conversației, am văzut că erau doi bătrânei, pensionari probabil. Și atunci am înțeles cum e cu obișnuința la români. Oricât le-ar fi de rău, de greu , nu pot face nimic că e bine așa. Nu vor să mai facă nimic, așa s-au obișnuit. Și obișnuința asta, se transmite din generație în generație, ca averea. Pensionarii s-au obișnuit să trăiască în lipsuri așa ca întotdeauna, tinerii s-au obișnuit să fie nepăsători. Femeile acceptă bătaia soților, că așa e obiceiul,  românul fură din obișnuință, nu de nevoie, de cele mai multe ori, se vaietă tot din obișnuință. Dă șpagă din obișnuință, minte din obișnuință. Nimeni nu vrea să se schimbe lucrurile în  bine, că doar vorba  aceea, din vremurile apuse:” omul de prea mult bine turbează „. Și de ce să suferim de bine, când ne-am obișnuit să suferim de rău?  Obișnuința stă ca o ceață pe ochii românilor. Și stă bine fixată. Că alftel chiar nu îmi explic, de ce după atâta vreme nu se vede nici o schimbare în bine.Că doar cu noi trebuie să înceapă schimbarea.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre mine


Sunt un cetățean al României. O Românie în care să îmi fie drag să trăiesc.

Cele mai populare



VREAU SĂ TRĂIESC!!!

Mă numesc Răzvan. Am doar 1 an și 9 luni si sufăr de o formă congenitală de sindrom nefrotic. Sunt internat din octombrie 2016, la Clinica Pediatrie 2, Cluj Napoca, secția de nefrologie. Medicii au incercat diverse tratamente, pe uneleCitește mai mult



Drepturile pacienților? Doar pe hârtie.

Sâmbăta trecută, am fost nevoită să ajung și la  UPU pe Moților, cu copilul cel mic. Febră 40 de grade, care nu ceda la nimic. Am luat un taxi, că la salvare aveam ceva de așteptat și am ajuns laCitește mai mult



De ce contează bacul?

Deși auzisem destule zvonuri,  nu puteam să cred că la școala postliceală de asistenți medicali, te poți înscrie fără diploma de bacalaureat. Însă articolele din presă de săptămâna trecută mi-au confirmat acest fapt. Și recunosc că am avut un șoc. Un mareCitește mai mult


© 2018 În lumea mea!